Louis, Louis, ce ati facut?

louisUnul dintre locurile mele preferate din București pentru a bea o cafea era Cafe Louis, de pe Ceaikovski 9. O cafenea discretă, deschisă în 2005, așa cum spune și site-ul, pentru o audiență mai „specială”, capabilă să savureze o muzică clasică sau lounge, un Pink Martini (de care site-ul încă abandonat abundă) sau chiar o muzică „live” cântată la pian, vioară și saxofon, în niște fotolii și canapele elegante și clasice deopotrivă.

Era locul meu preferat spun, și insist pe timpul trecut. Nu mai este. Pentru că managementul „a decis” (conform spuselor unei chelnerițe jenate) să schimbe prețurile. Iată prețurile de anul trecut, disponibile încă pe site:

image

Cam piperate, dar decente – să zicem că dacă mergeai o dată sau de două ori pe lună să bei o cafea să asculți o piesă frumoasă cântată la pian și saxofon nu te falimentai deloc. Tocmai de aceea acum o săptămână am fost cu un prieten să savurăm un trabuc bun ascultând o piesă clasică. După atenționarea chelneriței, ne-am aruncat ochii pe prețuri. Ni s-a făcut scârbă instant: un cappuccino tocmai se făcuse 45 lei (peste 10 EUR) de la 15 lei (creștere de 300%), drept urmare am plecat.

Să ne înțelegem: crâșma nu se schimbase cu absolut nimic: aceeași mobilă, aceiași chelneri, cam același meniu – doar prețurile erau diferite. Aș fi înțeles schimbarea de prețuri dacă se schimba și cafeneaua – mobilă nouă, specialități noi, chelneri străini (da, am văzut această fiță în această vară într-un bar). Dar nu – este pur și simplu vorba de o foame de bani. Lucru care pus în contextul unei cafenele care într-adevăr era ceva deosebit și care se adresa unei audiențe mai nișate, m-a întristat teribil. Pentru că arunca așa un damf de mizerie balcanică peste ceva ce fusese chiar frumos.

Adio, Louis – îți mulțumesc pentru momentele frumoase pe care le-am petrecut la tine în anii trecuți.

O poveste pilduitoare

Acum câțiva ani lucram cu o cooperativă din care făcea parte și Vasile. Și cumpăram de la Vasile brânză, de la ceilalți fel de fel de alte bunătățuri: lapte, miere, cârnați, șorici, de-astea de-ale gurii. La un moment dat, brânza lui Vasile a început să fie nașpa. Dar nașpa rău frate. Și m-am prins că Vasile îmi dădea brânza învechită, în care punea ceva aditivi. Ok, o fi criză, vinde Vasile ce are pe stoc, problema este că la ceilalți le dădea brânză proaspătă. Așa că am renunțat la colaborarea cu Vasile cu tot cu brânza lui.

În urmă cu câteva luni, apare fi-su lui Vasile printr-o cunoștință, că el are brânza cea mai bună de pe piață, că așa brânză nu ai văzut, și dacă aș dori să o încerc. Cum să nu, dă-mi o ofertă de urdă dulce. Și trimite ăsta a lui Vasile tot prin aceeași cunoștință cu o telemea sărată ca dracu, și veche, dar așa de veche încât îți muta nasul. Drept urmare colaborarea cu fi-su s-a încheiat înainte să înceapă.

Acum fi-su lui Vasile vrea să vorbească cu mine, să încerce să înțeleagă ce nu a fost OK. Ce să îmi spună, că sunt prost și că nu știu că o urdă dulce poate fi și sărată? Sau ce? Din nou eu sunt ăla rău și intransigent.

Orice asemănare cu business-uri de online este absolut întâmplătoare.

Monopol? In UE?

Știți deja cât de mult iubesc Poșta Română. Și nu numai eu (vezi AICI exemple). Mai ales că în afara faptului că sunt absolut mizerabili în ceea ce privește livrarea coletelor, lucrul cu clienții, mai au tupeul să nu plătească dările la stat, ca noi toți proștii.

Ceea ce puțini dintre voi știți este faptul că Poșta în România are MONOPOL. Da, are monopol, și tocmai și l-a exercitat, făcând ANCOM-ul să amendeze firma Total Post Services cu 10.000 de lei pentru că au livrat scrisori sub tarifele Poștei. Să recapitulăm: Poșta Română are MONOPOL în România pentru un serviciu public pe teritoriul României.

Ok, să zicem deci că unul-două lucruri mai știu și eu despre regulamente anti-monopol în Uniunea Europeană. În general UE când aude termenul „monopol” se cutremură. În Uniunea Europeană nu există conceptul de drepturi teritoriale exclusive. Contravine conceptului de piață liberă. Pe scurt, tu ca România nu poți spune că pe teritoriul tău doar un anumit operator are dreptul de a exercita un anumit serviciu.

Probabil că există viduri legislative care permit astfel de măgării, dar mesajul este unul foarte nasol. Oricum, ideea merită dezbătută – monopolul Poștei Române este legal dpdv european sau nu?

Brava, l-ati omorat

„Freshly liberated from the threat of deposed ruler Moammar Gadhafi” (CNN), „A new beginning for Libya” (Reuters), „Libyans must channel their passion into building a free and productive country. ” (NY Times). Titlurile acestea au umplut ziarele lumii civilizate, într-un imens concurs de consumat materie brună post-digestivă.

Pe scurt, un convoi libian ce-l transporta pe Gadhafi a fost făcut varză de un avion francez, iar derbedeii veniți cu kalașnicoave au ciuruit supraviețuitorii atacului, inclusiv pe Gadhafi. Și au documentat momentul. Moment prezentat apoi pe larg pe toate canalele media ale lumii civilizate. Dincolo de penibilitatea difuzării acestor imagini pe aceste canale media „civilizate” (stau să mă întreb de ce nu au difuzat la fel de liber și imaginile cu civili americani decapitați de Al Qaeda), „jurnaliștii” încearcă să motiveze gestul primitiv, barbar și umilitor drept ceva normal, ceva natural care vine să elibereze poporul libian. Și uite așa se uită complet de ceea ce înseamnă dreptate, judecată obiectivă și se laudă un gest barbar și laș (trebuie să ai un curaj extraordinar să împuști un om neînarmat și ținut de câțiva să nu miște).

Poporul libian s-a „eliberat” de sub jugul gadhafian și a intrat sub libertatea și democrația legii islamice Sharia (care știm cât de bine funcționează în Iran de exemplu, femeile vor ȚIPA de bucurie aflând asta). De asemenea, libienii se vor simți în sfârșit în siguranță știind că străzile vor fi patrulate de membrii Al Qaeda puternic înarmați de forțele NATO.

Împușcarea și procesul lui Ceaușescu brusc devin mult mai legitime… Ce dacă am făcut o mascaradă de proces și l-am împușcat pentru a nu spune adevărurile despre cine erau noii „democrați” din fruntea țării: Iliescu, Roman, Gelu Voican-Voiculescu și restul de politruci sovietici școliți pe băncile KGB-ului? Exact la fel, Gadhafi NU TREBUIA să ajungă pe o bancă de acuzați într-un tribunal pentru a declara ce beneficii au încasat vechii săi prieteni Chirac, Berlusconi, Blair, Sarkozy et co. Și atât! Dar să încerci tu ca presă „liberă” să motivezi o crimă drept ceva legitim, este mizer… dar MIZER.