Noi, corporatistii

imageAcum câteva zile bune, am văzut un comentariu la un post pe Facebook, post care mă viza pe mine și la care răspunsesem și eu. Ei bine, și comentariul mă viza :). Era un mic set de jigniri, care pe lângă „ipocrit” îmi mai atribuia și un „corporatist” peiorativ așa. Acum, nu știu câți dintre voi se simt jigniți de un astfel de titlu, eu nu. Și sunt multe motive, chiar mult prea multe…

În primul rând nu există în DEX o definiție pentru „corporatist”. Mă rog, pentru sensul peiorativ în care este folosit, există o definiție complet inofensivă AICI. Practic peiorativismul acestui cuvânt are același sens cu peiorativismul cuvântului „băsist”. Niciunul dintre cei care folosesc acest cuvânt nu știu prea bine să îl definească. Mai amuzant este să le ceri o definiție fanilor acestor adjective – vei vedea că se vor încrunta, frunțile li se vor încreți, vor porni toate rotițele creierelor lor, privirile li se vor umple de dezgust și vor deschide gurile încrâncenate ca să… fâââââââââââssss…. și aici s-a oprit șmecheria.

Era acum câțiva ani un erou blogger al muncii socialiste care purta la un eveniment un tricou mândru cu „moarte corporatiștilor”. L-am întrebat ce înseamnă acel tricou și dacă este pregătit să ducă la capăt acel mesaj; m-a privit surprins, nu se aștepta să primească acel răspuns. Nu s-a așteptat nici la continuare, când i-am amintit că dacă acei corporatiști ar muri nu ar mai fi cine să îi plătească lui ajutorul de șomaj și chiar ar trebui să înceapă să muncească, devenind – Natură, ferește (din ce îmi amintesc era și ateu, că este cool să fii ateu în zilele de azi) – și el un corporatist.

În primul rând corporatiștii ăștia mânca-i-ar mama lucrează în corporații. Da, au un orar fix la care se duc la muncă. Da, au proceduri de respectat. Da, au badge la cingătoare. Da, mulți (în niciun caz majoritatea) își ratează viața nealocând timp pentru familie sau pentru viață în general. Dar, tot ei corporatiștii plătesc impozite, contribuții sociale la pensii, șomaj și multe alte taxe. Tot ei corporatiștii implementează proiecte ce generează oportunități. Tot ei corporatiștii iau decizii de investiții într-o direcție sau alta, punându-și singuri capul sub secure.

Și aici voiam să ajung. În primul rând, voi, onlinerii, data viitoare când mai faceți mișto de corporatiști la modul general, gândiți-vă că niște corporatiști de ăștia plictisitori au făcut sign-off la campania în care sunteți și voi implicați. Gândiți-vă că tot niște corporatiști de ăștia ratați în viață au luat decizia de a muta niște bugete dintr-o direcție supărând probabil alți corporatiști, investind în inițiativele voastre. În care și ei au început să creadă.

În al doilea rând, voi antreprenorii (cum este și cel care dorea să mă „jignească”). Data viitoare când vă referiți la corporatiști ca la sclavi ai corporațiilor, gândiți-vă că astfel de sclavi iau deciziile de colaborare cu voi, că astfel de sclavi vă ajută cu problemele voastre, prioritizându-le în noianul de zeci sau sute de alte probleme, și cel mai important (duh!!!) că angajații voștri sunt la rândul lor CORPORATIȘTI fir-ar mama ei de viață! În fiecare moment în care jigniți corporatiștii vă jigniți de fapt angajații, partenerii și colaboratorii. Și apoi vă veți mira că cei mai buni oameni vă pleacă (secret corporatist: oamenii nu părăsesc companii, oamenii părăsesc manageri).

În concluzie hai să nu mai aruncăm cu noroi în stânga sau în dreapta. Și hai să ne concentrăm să facem treabă.

Valoarea morala a marketing-ului

imageIeri am avut o dispută pe Facebook referitoare la inițiativa Paginii de Media de a publica lista sponsorilor la cea mai mizerabilă emisiune din ultima vreme, unde o doamnă bolnavă psihic a fost umilită și batjocorită sub privirile a 1,8 milioane români (dacă vă întrebați cum de au intrat toți cretinii și corupții în Parlament, întrebați-vă ce au votat cei 1,8 milioane telespectatori). O adevărată listă de nume se înșiră acolo, nume care au susținut DIRECT mizeria de la Antena 1: Eubiotic, Nutline, Dero, Vitamax, Colgate, Whiskas, Urinal Akut, Dolce Sport, Oscillococcinum, Avon, Exoderil, Omniasig, M&M, Acc 600, Doncafe, Provident, L’Oreal. Precum puteți vedea, majoritatea multinaționale care au Group Marketing Manageri care pun pariu că habar nu au ce fac mândrele echipe de marketing ale subsidiarelor.

Disputa pe care am avut-o pe Facebook a inclus păreri precum

  • „adica daca tu vinzi dero si audienta emisiunii e de peste un milion de gospodine preferi, totusi, sa nu’ti spui spotul acolo ci la emisiunea profesionistii de la tvr ”
  • „cred ca depinde de importanta pozitionarii brandului. Daca faci reclama la Bvlgari s-ar putea sa te intereseze cu cine te asociezi (indirect). Daca vizi dero si pasta de dinti te intereseaza ca publicul tau tinta sa iti perceapa mesajul. Ne place sau nu majoritatea oamenilor se uita la prostii de genul acesta….nu poti sa ii ignori din targetul tau de vanzari (si nu cred ca cineva face asta undeva in lume).”
  • „altfel, iertare, dero e pentru gospodine. acces direct, de asemenea. nu poti sa ignori doua milioane audienta. cinic? de acord”

Așa-i că la prima vedere sunteți de acord cu ele? Merge exact pe „du-te cu mesajul acolo unde îți sunt clienții” și pe clasicul „asta este piața, ce să-i faci?”. Însă aici părerile noastre vor fi divergente. Să mă explic. Nu uităm definiția marketing-ului:

„Marketing is the management process responsible for identifying, anticipating and satisfying customer requirements profitably

Dragii mei marketeri, cei care ați girat și ați susținut inserturi în mizeria de emisiune de mai sus, oameni de prin agenții cu „ștaif” dar cu maturitate de infant de doi ani, pasionați de marketing, studenți care vor intra în pâine prin agenții și prin multinaționale, luați de învățați! Ați citit PROST definiția marketing-ului. Respectiv din definiția de mai sus voi ați luat partea cu identifying și satisfying, și cam acolo ați rămas. La asta vă pricepeți: „ce vrea piața” (de aici și mizeria aia care îmi dă fiori pe piață de câte ori o aud „asta este piața, ce vrei”) și „ce dau pieții ca să o satisfac” (și de aici „trebuie să am CEL MAI BUN PREȚ DIN PIAȚĂ”). Ce uitați voi sunt cele mai importante componente ale acestei meserii: „anticipating” și „profitably”.

„Anticipating” înseamnă să și educi piața. Anticiparea nu înseamnă a ghici, ci a te implica în generarea de customer demand, în a-ți educa piața să facă achiziții și decizii într-un mod mai inteligent. Dragi marketeri, spuneți-mi vă rog VALOARE EDUCATIVĂ a susținerii unei emisiuni jignitoare și umilitoare pentru clienții voștri. Serios, spuneți-mi cum veți altera comportamentul clienților voștri. Omniasig, spune-mi cum potențialii clienți care se vor uita la săraca femeie bolnavă psihic vor năvăli să încheie asigurări. Doncafe, spune-mi te rog cum băutorii pasionați de cafea vor năvăli să bea Doncafe după ce se vor uita la ce îi iese bietei femei pe ureche. Vreți să vă duceți clienții într-o zonă în care să fac upsell și cross-sell dar investiți banii de marketing în prostirea clienților voștri. Care obișnuiți cu mizeria vor cumpăra ghici ce? MIZERIE. Și aici trecem la…

Profit. Cei 1,8 milioane de obsedați care s-au uitat la emisiunea cu umilirea fac achiziții MIZERABILE. Vor cumpăra cel mai bun detergent căci „merge și-așa”, nu vor face asigurare că „ne ajută Cel De Sus”, vor bea cafea ieftină că „ce dreacu, cafea este”. A, da, vor face și achiziții scumpe, dar cu care se pot FĂLI. Cu detergentul, parfumul Avon, cafeaua, mâncarea de pisici nu te poți FĂLI. Și a dracu dacă văd vreun brand „de fală”.

Am spus acum mulți ani că nu voi accepta investiții ale banilor de marketing girați de mine în vreo astfel de mizerie, fie print, fie TV, fie online. La fiecare campanie online personal am scos din lista de sute de site-uri acelea care erau cancanoide sau pline de mizerii (ok, acum știți unde să dați cu roșiile); și nu am făcut-o de frica headquarter-ului, ci din cauza educației pe care o am; pur și simplu NU M-AȘ PUTEA UITA DIMINEAȚA ÎN OGLINDĂ dacă aș susține mizerii de genul emisiunii de mai sus (dacă vă apucați să îmi săpați totuși trecutul, sunt curios ce găsiți pe acolo).

Voi marketeri de multinaționale cum vă puteți uita în oglindă știind ce mizerii ați susținut? Credeți că Excel-urile cu sell-out-urile vă parfumează și vă acoperă mirosul care v-a îmbibat imaginea în piață?

Sa ni se dea…

Din apărătorii valorilor Europei am ajuns cerșetorii Europei. Mă rog, faza cu apărătorii valorilor europene, apărătorii creștinismului în Europa este la fel de exagerată ca și mizeria aia de film patriotard cum că lumea n-ar fi existat fără noi, românii (o nație formată după 1848, căci până atunci eram moldoveni, vlahi și ardeleni) – turcii când au invadat Europa ajungând la Viena au trecut prin Serbia, nu prin mândrele principate în care tronau munți care ar fi îngreunat uriaș înaintarea unei armate invadatoare. Ideea în sine este că am devenit cerșetori și suntem percepuți ca și cerșetori în Europa.

Una dintre percepțiile istorice este că lumea ne este îndatorată. Europa ne este îndatorată deoarece în timp ce noi ne luptam cu turcii pârjolind holdele, ea a avut timp să se dezvolte, să treacă prin Renaștere, Iluminism etc dezvoltându-și civilizații, cultură, în timp ce noi ne sacrificam întru valorile creștinismului (vedeți mai sus însă care este realitatea istorică). Națiunile globului care au câștigat războiul ne mai sunt îndatorate deoarece România a trădat întors armele în al doilea răzbel împotriva fasciștilor, prăbușind tot frontul de Est și grăbind sfârșitul războiului, nemaipermițându-i lui Hitler să obțină arma atomică cu care să bombardeze SUA și să câștige războiul.

Pe vremea lui Ceaușescu niște cretini s-au apucat să calculeze datoriile istorice pe care neamurile globului ni le datorează începând cu invazia Imperiului Roman. Nu de alta, dar cu siguranță tot Pământul ăsta s-ar fi dus naibii fără contribuția și existența noastră, a românilor.

Ținând cont de acești factori, nouă să ni se dea. La 22 ani după ce nea Ceașcă a făcut intoxicație cu plumb noi așteptăm să ni se dea. Statul să ne dea, Statul să ne facă, Europa să ne dea, corporațiile să ne dea, nouă să ni se dea pentru că MERITĂM după câte am îndurat de la EI. Obligații?! Ete fleosc! Obligații au EI față de noi!

Fonduri europene – nu am absorbit nici măcar vârful pungii fondurilor alocate pentru România dar vrem ca la anul să ni se dea tot atât dacă nu și mai mult; ce contează că țările cotizante nu mai au chef să dea bani unui proiect prost gestionat cum este UE, nouă să NI SE DEA! Nu contează de unde, să ni se dea! Și să facem VETO în Parlamentul European! Și să ne-o arătăm că e mândră, vânoasă și pregătită de intervenție (inițiativa adică).

Proprietate intelectuală? Precum a spus întâiul cârmaci al patriei, nea Ilici, proprietatea este un moft! Și precum a spus și întâiul căpitan al patriei, pirateria a făcut bine artiștilor și companiilor de software! Drept urmare, să piratăm! Hopa, ni se arată legea, factura de plată și nu mai vrea nici dracu să investească în lalaland cât timp proprietatea intelectuală nu este respectată? Huo măăă, capitaliștilor! Ne închideți torenții? Păi de-aia s-a murit la revoluție să ni se închidă torenții și vplay.ro! Revoltă, pe străăăzi! Să nu uităm că nea Nicu ciordea planuri de combinate siderurgice și chimice de la vestici, noi suntem mai proști? Tradiția continuă!

Percepție de popor european? Adică românii nu sunt percepuți ca europeni ci ca cerșetori? Și ce dacă zilnic auzi în Italia, Franța, Anglia, Spania, Portugalia de isprăvi ale românilor? Ăia nu sunt români, sunt români colorați – și ce dacă pe pașapoarte scrie cetățean român? Nu contează, așa ceva nu se există! Nouă să ni se dea drepturi de muncă, rezidențe, câte un Mercedes la fiecare!

În vremuri de restriște, când am avea ocazia să ne remarcăm prin muncă, prin realizări, prin atitudine matură, prin modele noi reușim să ne dăm cu tesla-n bile și să ne arătăm bicepsul păros Europei trăgând o flegmă cu semințe în direcția ei. Noi vrem, noi cerem pentru că nouă ni se cuvine.

Și așteptăm să primim… eu zic să stăm bine, cu gurița deschisă, că vine…

Ipocrizie… I has it!

Mă depășește de ce un politician când rupe himenul intrării în viața politică trebuie să declare că nu iubește luxul. Sau că iubește modestia. Pur și simplu îi invalidează din start absolut orice șansă de credibilitate pe viitor când va apărea în poze îmbrăcat în ceva haine mai de Doamne-Ajută, un Burberry, un Vuitton, un Armani, un Boss (luate de la Second, se știe) și presa îi va scoate pe nas declarația de modestie.

Gabriela Vrânceanu-Firea Pandele a intrat în politică de partea Marelui Partid. Bine, putea să intre și la PPDD că fix cam același efect l-ar fi avut declarația, pe care o redau din acest interviu (unde apropo, jurnalistul fix această declarație a subliniat-o, dând fix titlul articolului):

Privesc banii mai mult prin prismă religioasă: cine nu munceşte nici să nu mănânce. Am grijă să nu-mi placă scumpetea, adică lucrurile foarte costisitoare care m-ar putea îndepărta de la modestie, o virtute creştină

Suntem alături de doamna Vrânceanu-Firea-Pandele când trece prin grelele încercări și tentații ale avuției. Să rememorăm doar două dintre aceste momente care cu siguranță au afectat-o negativ, torturându-i virtutea creștină și dereglându-i prisma religioase.

  • doar artificiile de la recenta nuntă cu primarul Pandele au costat 20.000 EUR. Cred că proaspăta doamnă Pandele a avut indigestie și nu i-au stat bine sarmalele în gât când a auzit acest lucru din presă.
  • când doamna Vrânceanu-Firea-Pandele umbla cu fiul său pe Calea Victoriei căutând un magazin de second-hand ca să se îmbrace, au intrat într-un magazin perfect deghizat în second, anume Gucci, de unde au achiziționat diverse. Cu siguranță doamna Pandele a fost indusă în eroare grav de prețuri pe care le-a perceput ca fiind exprimate în defunctul ROL, nu în RON. Și mai cu siguranță a plâns și a făcut post negru când a văzut în presă că acel magazin modest, Gucci, nu era de second.

O să ziceți că sunt rău și pizmos. În niciun caz, dar urăsc ipocrizia. Ce sens are să împingi în față un concept precum modestia în care chiar nu crezi? Eu de exemplu nu cred în modestie – mi se pare un concept dus la extrem în ziua de astăzi. La fel ca și lauda sau show-off-ul. Însă este chiar atât de rău dacă ai bani să îi cheltui? Ok, ai bani, nu contează (pentru cititor, pentru DNA/Autorități poate contează) cum, îi cheltui! Cumperi chestii care te fac fericit! De ce crezi că trebuie să dai socoteală publicului larg pentru modul în care îți cheltui banii?

De ce trebuie să fii ipocrit riscând să devii penibil?

BRD, mon amour…

Vorbeam acum câteva zile despre BRD și despre cât se chinuie ei să mă convingă să mă mut la o altă bancă. Eu insist să reparăm relația dintre noi, ei însă insistă în a mă convinge că dragostea noastră este cam violentă și să las iubirea deoparte și să ne separăm căile. Iată ultimul răvaș de dragoste trimis de către BRD

Stimate client,

Dorim sa va multumim pentru ca ati ales BRD – Groupe Societe Generale si sa va asiguram de preocuparea noastra permanenta pentru imbunatatirea ofertei si serviciilor oferite (sic!).

Pentru informarea dumneavoastra corespunzatoare, va aducem la cunostinta faptul ca, incepand cu data de 07.10.2012, Lista de tarife si comisioane va fi actualizata, dupa cum urmeaza:

Tip comision

In prezent

Din 07.10.2012

•  Eliberare extras de cont (pentru cont curent) /lista de operatiuni (pentru contul avand card de credit Punct Card atasat) pentru luna anterioara, la solicitarea clientului, in unitatea BRD – incepand cu cel de-al 2-lea extras de cont/ cea de-a 2-a lista pentru luna anterioara
•  Eliberare extras de cont / lista de operatiuni pentru luna curenta, la solicitarea clientului, in unitatea BRD

0.75 EUR (echiv. in valuta contului)

1 EUR (echiv. in valuta contului)

Interogare sold cont curent (inclusiv cont cu card de credit Punct Card atasat):
•  La ATM BRD
•  POS la ghiseu BRD
•  ATM alte banci din Romania

0.95 Lei/0.25 EUR/ 0.35 USD
0.95 Lei/0.25 EUR/ 0.35 USD
2 Lei/ 0.5 EUR/ 0.7 USD

0.5 EUR
1 EUR
1 EUR

Furnizarea listei ultimelor 10 operatiuni la ATM

0.75 Lei/ 0.20 EUR / 0.30 USD

0.5 EUR

Retrageri de numerar la POS, la ghiseu BRD – carduri de debit

0.1-0.2% min 0.2 Lei/ 2 EUR/ 2 USD

0.5%, min 3.5 Lei/ 3 EUR

Retrageri de numerar la POS, la ghiseu BRD – carduri de credit

0.5%, min 2 Lei

0.5%, min 3.5 Lei

Retrageri de numerar la POS / ATM alte banci din Romania

0.5%+2.5 Lei / 1%+3.5 Lei
1%+3 USD/ EUR / 1%+4 USD

1% + 4 Lei
1% + 3 USD/ EUR

Retrageri de numerar la POS / ATM, la alte banci din strainatate

1%+10 Lei / 1.5%+10 Lei
1.5%+5 USD / 1.5%+3 EUR
POS – 175/95 USD (in regim de urgenta)

1.5% + 10 Lei
1.5% + 3 EUR/USD
POS – 150/75 EUR (in regim de urgenta)

Retrageri de numerar la ATM BRD – carduri de debit

0.1% – 0.2%, min 0.2 Lei/ 2 EUR/ 2 USD

0.2%, min 0.5 Lei  

Toate aceste modificari fac parte dintr-un proces de revizuire a politicii noastre tarifare. Lista de Tarife si Comisioane in vigoare, precum si lista comisioanelor ce vor fi modificate, sunt disponibile atat pe site-ul institutional www.brd.ro, cat si la cerere, la orice ghiseu din agentiile BRD.

E foame dă bani, e foame dă bani băeți! Când ceri 0,5 EUR pe o interogare de sold la un ATM situația este cam tragică și mesajul este „dă foame”. Ceri comisioane și taxe și nu oferi nici în 2012 facilități pe care alte bănci le au demult – cum ar fi posibilitatea să livrezi ce sumă de bani către ce cont vrei; la BRD te duci cu o cerere de declarare beneficiar și abia apoi poți să livrezi sume de bani către el.

Penibil și jenant, BRD Groupe Societe Generale… Mai ales cu o asemenea comunicare către un client Bonne Gamme (whatever that is).