imageAcum câteva zile bune, am văzut un comentariu la un post pe Facebook, post care mă viza pe mine și la care răspunsesem și eu. Ei bine, și comentariul mă viza :). Era un mic set de jigniri, care pe lângă „ipocrit” îmi mai atribuia și un „corporatist” peiorativ așa. Acum, nu știu câți dintre voi se simt jigniți de un astfel de titlu, eu nu. Și sunt multe motive, chiar mult prea multe…

În primul rând nu există în DEX o definiție pentru „corporatist”. Mă rog, pentru sensul peiorativ în care este folosit, există o definiție complet inofensivă AICI. Practic peiorativismul acestui cuvânt are același sens cu peiorativismul cuvântului „băsist”. Niciunul dintre cei care folosesc acest cuvânt nu știu prea bine să îl definească. Mai amuzant este să le ceri o definiție fanilor acestor adjective – vei vedea că se vor încrunta, frunțile li se vor încreți, vor porni toate rotițele creierelor lor, privirile li se vor umple de dezgust și vor deschide gurile încrâncenate ca să… fâââââââââââssss…. și aici s-a oprit șmecheria.

Era acum câțiva ani un erou blogger al muncii socialiste care purta la un eveniment un tricou mândru cu „moarte corporatiștilor”. L-am întrebat ce înseamnă acel tricou și dacă este pregătit să ducă la capăt acel mesaj; m-a privit surprins, nu se aștepta să primească acel răspuns. Nu s-a așteptat nici la continuare, când i-am amintit că dacă acei corporatiști ar muri nu ar mai fi cine să îi plătească lui ajutorul de șomaj și chiar ar trebui să înceapă să muncească, devenind – Natură, ferește (din ce îmi amintesc era și ateu, că este cool să fii ateu în zilele de azi) – și el un corporatist.

În primul rând corporatiștii ăștia mânca-i-ar mama lucrează în corporații. Da, au un orar fix la care se duc la muncă. Da, au proceduri de respectat. Da, au badge la cingătoare. Da, mulți (în niciun caz majoritatea) își ratează viața nealocând timp pentru familie sau pentru viață în general. Dar, tot ei corporatiștii plătesc impozite, contribuții sociale la pensii, șomaj și multe alte taxe. Tot ei corporatiștii implementează proiecte ce generează oportunități. Tot ei corporatiștii iau decizii de investiții într-o direcție sau alta, punându-și singuri capul sub secure.

Și aici voiam să ajung. În primul rând, voi, onlinerii, data viitoare când mai faceți mișto de corporatiști la modul general, gândiți-vă că niște corporatiști de ăștia plictisitori au făcut sign-off la campania în care sunteți și voi implicați. Gândiți-vă că tot niște corporatiști de ăștia ratați în viață au luat decizia de a muta niște bugete dintr-o direcție supărând probabil alți corporatiști, investind în inițiativele voastre. În care și ei au început să creadă.

În al doilea rând, voi antreprenorii (cum este și cel care dorea să mă „jignească”). Data viitoare când vă referiți la corporatiști ca la sclavi ai corporațiilor, gândiți-vă că astfel de sclavi iau deciziile de colaborare cu voi, că astfel de sclavi vă ajută cu problemele voastre, prioritizându-le în noianul de zeci sau sute de alte probleme, și cel mai important (duh!!!) că angajații voștri sunt la rândul lor CORPORATIȘTI fir-ar mama ei de viață! În fiecare moment în care jigniți corporatiștii vă jigniți de fapt angajații, partenerii și colaboratorii. Și apoi vă veți mira că cei mai buni oameni vă pleacă (secret corporatist: oamenii nu părăsesc companii, oamenii părăsesc manageri).

În concluzie hai să nu mai aruncăm cu noroi în stânga sau în dreapta. Și hai să ne concentrăm să facem treabă.

23 Comments

  1. Am abordat subiectul acum vreo doi ani si m-am lovit cam de aceeasi mentalitate. Parere sincera: antreprenorii care sclavagesc 24 din 24 dar nu invata nimic si ONGistii sunt ultimele persoane care pot da lectii despre “corporatism”. La fel si micii socialisti care de-abia au intrat la facultate. Pe mai tarziu, pe alta data.

    http://www.krossfire.ro/corporatistii/

  2. Draga Tudor, eu nu inteleg cum ar putea cineva sa te jigneasca pe tine sau cum ar putea gandi lucruri negative despre tine..e imposibil 🙂 Felicitari pt blog!

  3. Munca nu este rusinoasa, orice forma ar lua ea. Stiu ca e usor sa ne urcam pe un piedestal si sa scuipam seminte in capul altora. Este insa nevoie de toti. Si de oamenii de serviciu, pe care multi ii privesc ca pe niste ratati, desi lucreaza CINSTIT si au ales sa munceasca, nu sa astepte doar posturi de directori, si de muncitori de pe santiere sau din fabrici, de producatorii de alimente, de profesori, medici, de ‘corporatisti’ sau chiar de liber profesionisti, sa nu zic freelanceri.

    Fiecare aduce un aport: unul tine curatenia, altul ne fabrica gadget-urile, altul ne permite sa rulam bani pe tot felul de sistem, altul ne ‘repara’, altul ne invata, altul pur si simplu ne amuza si ne face timpul sa treaca mai usor.

    Nu am avut niciodata un job din asta ‘serios’. Dupa 10 ani de radio (cu program de 3 ore pe zi si ‘highlife’, ca in radio), am trecut sa lucrez de acasa pe web design. Nu am avut program strict niciodata, nu m-a trezit devreme dimineata (in afara celor 3 luni de matinal pe care nu le-as mai repeta nici pe multi bani), nu am haine ‘business’, am program de voie (mai exact de nevoie, ca tre’ sa fac bani).

    Nu am inteles niciodata mistourile astea catre ‘corporatisti’, asa cum ma amuza unii care-mi spun ca ar trebui sa-mi iau un job ‘normal’. Atat timp cat fac bani pe afacerea mea, e problema mea personala la ce ora ma trezesc si cate ore decid sa lucrez pe zi.

    Pana la urma e chestie de bun simt si de respect. Fiecare si-a ales calea in viata si este liber sa o traiasca sau sa doreasca altceva. Asa cum spui, oamenii astia MUNCESC si PLATESC TAXE. E problema lor la ce ora vin acasa, daca merg la prea multe teambuilding-uri, daca sunt imbracati prea ‘scortos’. Nu mananca din mancarea mea, nu le platesc eu intretinerea sau rata la casa. Decat sa stea cu fundul in sus ca multi din tara asta, care asteapta sa le vina jobul mult visat, dar nu fac niciun efort pentru el, ei merg la munca.

    Ceva mai mult respect nu a omorit pe nimeni.

  4. Din experienta partajata cu cineva apropiat dar totusi privind lucrurile din exterior, ca un “non-corporatist”, pot sa zic ca lucrul care mereu m-a mirat pe mine la corporatisti e faptul ca multi dintre ei cred ca “getting things done” inseamna doar raspuns la mail-uri, sedinte si status-report-uri de sfarsit de saptamana. Tin minte si acum cum incercam sa-i explic unei prietene “corporatiste” ca in daca intr-un mail nu incluzi informatia esentiala in cel mult 3 randuri de text nimeni n-o sa-l citeasca. S-a uitat la mine absolut mirata, ca si cum as fi comis erezia ultima, cum adica sa scriem mail-uri scurte cand putem sa le facem lungi? :))

    Si alt cuvant magic pentru corporatisti: “procedura” 🙂

  5. Sa stii ca si antreprenorii platesc impozite si taxe…

    Nu e frumos sa spui de mine ca traiesc de pe urma ta. Imi duc viata singur si castig suficient cat sa nu mananc de pe urma ta. Ba chiar castig mai bine decat la Microsoft si platesc taxe mai multe acum….

    un fost corporatist

  6. Termenul de corporatist, atunci când se referă la un salariat, nu la un acţionar al unei corporaţii, se foloseşte cu sensul de angajat al unei corporaţii, sau o persoană cu mentalitate şi stil de viaţă specific mediului corporatist. Totuşi poţi fi salariat şi fără să lucrezi într-o multinaţională, de exemplu, la o firmă mai mică sau la un chioşc de ziare, la un atelier auto etc. Numărul celor care lucrează în cele câteva corporaţii din România este relativ mic, aşa că este puţin exagerat să spui că doar aceştia plătesc taxe la stat pentru şomeri, pensionari şi alte servici sociale. 🙂

  7. @Răzvan: refuz să cred că ASTA ai înțeles tu din absolut tot articolul. Chiar refuz, cunoscându-te atât de bine. Ceea ce mă face să cred că nu ai citit bine articolul. Deci: Unde am spus că trăiești de pe urma mea? Te rog să îmi arăți PUNCTUAL.

  8. [Am mai încercat să las un comentariu, dar a picat saitul. Sper că nu l-am dat eu jos… Dar sunt pe cale să aflu. Îmi cer scuze dacă apare același comentariu de 6 ori.]

    Am lucrat numai în corporații până acum, și pot să-ți spun cu certitudine că nu iese fum fără foc. Toate bancurile cu corporatiști sunt exagerări și generalizări, dar au și un sâmbure gros de adevăr la mijloc. Nu te mai lua chiar așa de în serios. Și eu sunt de părere că majoritatea angajaților firmelor mari (aka corporatiști) sunt niște creaturi amuzante.

  9. Sunt si coproratist, si blogger si antreprenor dar nu am probleme cu nici una din aceste statuturi. Cunosc multi antreprenori care mor de foame in timp ce iau un salariu bun de la corporatie. Dar asta nu insemana ca ar trebuii sa fac misto de ei, de multe ori imi doresc sa mor si eu de foame dar sa am libertatea de decizie asupra propriei vieti. Nici daca ar fi invers, as castiga foarte bine din antreprenoriat nu vad vre-un motiv sa fac misto de corporatisti.

    In plus nu stiu de ce vorbesti tu pe acolo ca nu cred ca tu stai in cubical, eu unul nu stau, nu trebuie sa vin la ora X si sa plec la ora Y, avem masa de pingpong, fussball si cred ca 80% dintre aia care atribuie in sens negativ cuvantului de “corporatist” ar da orice sa fie unul dintre ei.

  10. Cred ca ratati un pic subiectul, corporatist nu inseamna un om care munceste regulat si la program, ci este o eticheta peioratia pentru o anumita falsitate care si-o asuma unii incercand sa reduca totul la munca lor in extraordinara X and Y Inc., la un mod ingust de a vedea lumea. Aceeasi chestie si cu hipsterii, etc.
    Cine plateste sau nu taxe nu are nici o importanta sau legatura.

  11. Corporatistul este cel caruia ii este permis sa lucreze profesional.
    Corporatistul este parte a unei afaceri; non-corporatistii sint parte a unor “deal”-uri, “intelegeri”, “combinatii”, “shmen-uri”. Sa fii corporatist, parte a unei afaceri iti da dreptul sa fii oricat de scortos ai chef. De ce?! Pentru ca cei care fac misto de tine sint specii diferite de samsari…

  12. Nu sunt, n-am fost si nici nu am de gand sa fiu corporatist. Nu am colaborat niciodata cu un corporatist si nici n-am rude corporatiste.
    Nu sunt bugetar, pensionar, asistat. Sunt ceva ce corporatistii n-or sa inteleaga niciodata.

  13. Esti stors si la 50 de ani ti se face vant…..inlocuit cu altul! Munca intr-o corporatie comunism curat!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post comment